Comuna Chiojdu, așezare de tip răsfirat, este
plasată în zona Subcarpaților de curbură în
Depresiunea Chiojdului, la poalele Munților Siriu între culmile dealurilor Brădetului,
Cinterezului și Muchia Alunișului într-o zonă deosebit de pitorească, învecinându-se:
»
la nord cu județul Brașov și județul Covasna;
»
la est cu comuna Siriu și orașul Nehoiu;
»
la sud cu comunele Cătina și Pătârlagele;
»
la vest cu județul Prahova (comuna Starchiojd).
Punctul cel mai nordic al Comunei Chiojdu
este Vârful Siriu (1654m)
din Munții
Carpați.
Altitudinea cea mai mare din zona locuită a comunei: Vârful Cătiașu 780 m.
Vatra satului de reședință Chiojdu este
situată la intersecția paralelei de 45°21'21" latitudine
nordică și a meridianului de 26°12'53" longitudine estică.
Din punct de vedere geologic, în zona ocupată de comună, predomină o stratificație
neomogenă alcătuită din gresii în alternanță cu marne și șisturi.
Din punct de vedere hidrografic, principalul curs de apă ce traversează trei din satele comunei
(Bâsca Chiojdului, Chiojdu și Lera) este pârâul Bâsca Chiojdului care izvorăște
de sub Vârful Tătăruț sub denumirea de Bâsca, care se unește la Poiana Colibelor
cu Bâsculița ce izvorăște de sub Poiana Carpenului.
Afluenții acestuia sunt:
» pe stânga:
- Izvorul Preseaca cu care se unește la Masa de piatră;
- Colnicul cu care se unește la intrare în Bâsca (sat);
- Izvorul Plescioarei cu care se unește la
gura Plescioarei;
- Izvorul Păcurei cu care se unește la intrarea de nord a Chiojdului;
- Izvorul Smăciniș cu care se unește la intrarea de est a Chiojdului;
- Izvorul Lera cu care se unește la Biserica din Lera;
» pe dreapta:
- Bâsca fără Cale cu care se unește la locul între Bâști sat Bâsca;
- Izvorul Manole cu care se unește la punte la Pătârlăgeni;
- Izvorul Căcâcei cu care se unește pe prund la Burlaci;
- Izvorul Murătoarei cu care se unește pe prundul Romei;
Relieful comunei Chiojdu este predominat de
dealuri și munți acoperiți de păduri de foioase și conifere (61%). Păsunile și
fânețele ocupă, de asemenea, o suprafață importantă
(29%), livezile de pomi fructiferi (pruni și meri) se întinzând pe cca 288 ha
din suprafața comunei iar terenul arabil ocupă 1,5% din total.